O competitie interesanta intre asiguratori si companiile de brokeraj pe datele de contact ale clientilor a aparut si a parut ca s-a stins repede. Ca multe alte intamplari din piata asigurarilor din Romania, a fost trecuta cu vederea, in viteza derutanta, altadata a vanzarilor, acum a schimbarilor.
Au ramas totusi cateva castiguri importante, chiar daca latente. Le voi trata in articole distincte.
Primul dintre ele este notiunea de CLIENT DE ASIGURARI.
Conform art.2, alin.1, pct.9, lit.a) si art.3, alin.3, lit.a), pct.i) din Norma 19/2018, compania de brokeraj, ca intermediar principal, desfăşoară o activitate numita, prea putin intuitiv, de distribuţie.
In fapt si in drept, relatia intermediarului cu potentialii asigurati face obiectul unui mandat, acordat in forma scrisa sau tacit, indiferent ca art. 3, alin. (7) din Norma 19/2018 reglementeaza, aparent, numai contractul de mandat cu clientul persoana juridica, dandu-i o denumire specifica, aceea de mandat in brokeraj si cerandu-i forma scrisa, pentru proba sa.
Ce este important din economia mandatului in brokeraj reglementat de Norma este faptul ca de natura acestuia este faptul reprezentarii TUTUROR intereselor clientului persoana juridica, de la obţinerea şi negocierea celor mai bune oferte în vederea încheierii contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare pana la acordarea de asistenţă înainte şi pe durata gestionării contractelor, inclusiv în cazul unei solicitări de despăgubiri.
Din pacate, chiar si acum, contractele de mandat cu potentialii clienti persoane fizice se incheie, in mod imprudent, in forma verbala, permisa, aparent de art. 2013, alin.1 Cod Civil. Pana si azi, nu doar companiile de brokeraj, dar si asiguratorii considera ca insusirea contractului de mandat si a celui de asigurare se poate face prin executarea sa de catre asigurat.
Se uita insa ca, in conformitate cu art.2013, alin.2 Cod Civil, mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme (cum este forma scrisa, pentru contractul de asigurare, pentru chiar probarea acestui contract) trebuie să respecte acea formă, sub sancţiunea aplicabilă actului însuşi.
Asiguratorii tind sa uite ca imputernicirea data companiei de brokeraj constă inclusiv în acordarea asistenţei pentru gestionarea şi derularea contractelor de asigurare, în cazul unei solicitări de despăgubiri, cum ar fi instrumentare daune în serviciul/beneficiul clienţilor, si solicita companiilor de brokeraj datele de contact ale clientilor acestora, pentru a gestiona ei insisi aceste procedurI.
Asiguratorii uita si faptul ca operatiunea de colectare de prime a fost deja data in sarcina companiei de brokeraj, distinct de intermediere, si fara ca aceasta sa transforme compania in prepus, in temeiul imputernicirii date conform art.3, alin. (3) lit.a), pct.i) din Norma 19/2018, conform caruia „(i)companiile de brokeraj pot colecta prime de asigurare şi pot emite note de acoperire în vederea încheierii contractelor de asigurare, cu condiţia primirii împuternicirii din partea asigurătorilor.”.
Companiile de brokeraj si-au asumat deja intreaga raspundere in fata asiguratorilor si a asiguratilor in executarea acestei obligatii de colectare de prime, iar asistenta, ca si consultanta, ca atribute esentiale, se acorda deja clientului, in temeiul contractului de mandat incheiat intre compania de brokeraj, prin intermediul intermediarilor sai secundari (brokeri si asistenti in brokeraj).
Relatia dintre asiguratori si companiile de brokeraj este reglementata de art.3, alin.3, lit.a) din Norma 19/2018: „in desfăşurarea activităţii de distribuţie, raporturile juridice ale societăţilor cu distribuitorii care reprezintă canalele de distribuţie sunt reprezentate astfel: a)canalele de distribuţie independente, reprezentate de intermediarii principali care acţionează în interesul clienţilor proprii..”.
Observand independenta celor doua canale de distributie si proprietatea fiecaruia dintre acestea asupra clientilor sai, se recomanda ferm incheierea de catre companiile de brokeraj cu toti clientii lor, inclusiv cei persoane fizice, a unui mandat scris cu acelasi obiect general precum cel reglementat de Norma 18/2019 pentru clientii persoane juridice.
Odata ce compania de brokeraj primeste un astfel de mandat de brokeraj, atotcuprinzator, aceasta poate reprezenta toate interesele clientului sau legate de asigurari, aceasta incluzand si incheierea de diferite contracte de asigurari cu diversi asiguratori.
Aceasta trebuie sa fie definitia clientului de asigurari, cel care alege, in cunostinta de cauza, care canal de distributie ii reprezinta cel mai bine interesele si incredinteaza toate aceste interese acestuia.
In consecinta, odata primit un asemenea mandat, in patrimoniul intermediarului principal se naste un drept primordial la clientela proprie, anterior incheierii, in calitate si de intermediar al unui asigurator, a oricarui contract de asigurare, cu orice asigurator, si opozabil fiecaruia dintre acesti asiguratori.
In temeiul acestui drept, intermediarul principal poate directiona nevoile si interesele clientului sau catre diversi asiguratori pentru diferite produse de asigurare iar datele de contact ale clientilor sai proprii de asigurari, protejate deja prin intermediul aplicatiilor lor informatice si nu numai, pot fi calificate usor ca si secret comercial, din perspectiva Legii 11/1991 privind concurenta neloiala.
Notiunea de client de asigurari propriu trebuie opusa asiguratorilor si in corelatie cu distinctia pe care trebuie sa o faca asiguratorul intre calitatea sa de creator de produse, in temeiul careia incheie contracte de intermediere cu companiile de brokeraj, si cea de distribuitor de produse, competitor al companiilor de brokeraj.
Decizia de a furniza asemenea date catre asigurator apartine, in mod discretionar, companiei de brokeraj, atata timp cat aceasta detine un mandat de brokeraj de tipul aratat mai sus, singura limita fiind mandatul sau si interesul clientului. Este vorba aici de respectarea vointei clientului de a incredinta companiei de brokeraj interesele sale in materie de asigurari si datele sale cu caracter personal necesare companiei de brokeraj pentru executarea mandatului sau precum si de protejarea intereselor acestuia, cu atat mai mult cand acesta este persoana fizica, deci consumator.
Cum se protejeaza aceste date? Prin clauze de limitare a utilizarii si prin clauze de confidentialitate din acordurile de distributie ce urmeaza a fi imbunatatite sau actualizate in conformitate cu dispozitiile Regulamentului 2358/2017 de completare a Directivei IDD în ceea ce priveşte cerinţele de supraveghere şi de guvernanţă a produselor.
Se va intelege astfel mai bine rolul fiecarui canal de distributie, mai ales dualitatea activitatii de distributie desfasurate de asiguratori, si garantiile oferite de catre fiecare canal clientilor sai de asigurari.
Indiferent de toate acestea, dar inteleasa bine, competitia intre asiguratori, ca distribuitori, si companiile de brokeraj va continua. Si lucrul acesta este benefic pentru asigurari.
In articole viitoare, despre relatia dintre creatorul de produse si cele doua canale de distributie, al sau propriu si cel independent, despre secrete comerciale si despre cum se rasfrang aceste reguli in relatia dintre companiile de brokeraj si intermediarii lor secundari, in ambele cazuri inclusiv din perspectiva GDPR.