Protectia consumatorului de asigurari poate ucide libertatea contractuala?

Plata primei de asigurare RCA in rate este un exemplu despre ce se intampla cand lucrurile se fac in graba si protectia consumatorului de asigurari ramane la stadiul de gandire deziderativa.

Legea RCA a copiat indulgent prevederile intempestivei Ordonante RCA si a consacrat o prevedere redundanta si inutila prin care se dispune ca plata primei de asigurare RCA se face “integral sau in rate, conform acordului dintre asigurat si asiguratorul RCA”.

Prevederea nu face decat sa reconsacre principiul libertatii contractuale, prevazut de art. 1169 Cod Civil, conform caruia partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri.

Banuim ca legiuitorul, grabit si ametit de puterea sa de a impune limite, prin lege, in favoarea asiguratului, a devenit atat de naiv de increzator in puterea sa incat a gresit. Crezand ca dispune asiguratorului sa isi remodeleze contractul de asigurare RCA (un contract de adeziune in care clauzele esentiale sunt redactate de catre asigurator, asiguratul neavand decat sa le accepte ca atare) in sensul oferirii platii in rate a primei, legiuitorul nu a facut decat sa confirme asiguratorului libertatea, bine-meritata, de altfel, sa refuze acest lucru.

ASF nu putea corecta aceasta eroare de judecata prin norma de aplicare a Legii RCA, norma care nu poate modifica legea, ca act normativ de putere inferioara, si nici nu poate impune vreunui asigurator ”conformarea legala prin punerea la punct in cel mai scurt timp a sistemelor de plata in rate a asigurarilor anuale RCA”(vezi stirea aici http://m.hotnews.ro/stire/21927093).Ca sa nu mai vorbim de faptul ca elaborarea sistemelor de plata in rate nu poate insemna obligarea asiguratorilor sa le si foloseasca.

Ori poate ca ASF a inteles limitele campului sau de actiune si nu intervine decat la nivelul organizarii infrastructurii necesare contractarii asigurarilor RCA in rate, ramanand ca aceasta infrastructura sa fie folosita sau nu, conform intelegerii partilor (a se citi vointei asiguratorilor).

Altfel, niciun asigurator nu va da multe parale pe instrumente paliative precum exercitarea dreptului de reziliere a politei in caz de neplata a ratei ori conferirea de caracter de titlu executoriu contractului de asigurare. Va puteti inchipui si singuri resursele financiare si organizationale necesare pentru a rezilia unilateral sau a pune in executare o polita de asigurare pentru neplata unei rate de 50 de lei! Furnizorii de servicii postale isi vor freca palmele, carand tone de corespondenta costisitoare, in timp ce avocatii si executorii vor refuza cu deferenta sa acorde asiguratorilor servicii de recuperare a creantei, fie ea si executorie, … ori impunandu-le onorarii disproportionat de mari fata de valoarea creantei de recuperat, ca doar asta e legea pietei.

Bunele intentii ale ASF se vor lovi de taceri respectuoase ale asiguratorilor chemati la discutii cum cheama profesorul de romana pe elev sa il apostrofeze ca nu a citit vreo lectura optionala.

ASF se poate bizui insa pe acest respect si este posibil sa obtina conformarea asiguratorilor, insa nu ca obligatie legala, ci conventionala, acceptand obiectiunile asiguratorilor si compromisurile cerute de acestia in ce priveste costurile unei asemenea conformari: prime mai scumpe la plata in rate.
Pana atunci si mult timp dupa aceea, brokerii si asistentii lor in brokeraj se vor chinui sa le explice cum e cu libertatea contractuala clientilor carora li se refuza cererea de plata in rate a primei sau care primesc oferte de prima RCA totala mai mare la plata ei in rate.

Odata oferita plata in rate a primei, tot brokerii si asistentii lor vor fi cei care trebuie sa le explice consumatorilor fineturi juridice precum de ce nu este un mare castig pentru protectia consumatorului de asigurari faptul ca, daca nu au platit la timp o rata, polita ramane valabila pana cand asiguratorul comunica declaratia de reziliere unilaterala – o alta prevedere redundanta si inutila, consacrata deja in art.1552 Cod Civil.

Problemele reale legate de protectia consumatorului de asigurari vor ramane, desigur, potentialele clauze abuzive din contractele de asigurare, fie ele RCA sau nu, inca insuficient cenzurate de catre consumatori si de catre brokeri, in reprezentarea consumatorilor.

Concluzia temporara?
Protectia consumatorului de asigurari va continua sa dea batai de cap specialistilor pietei asigurarilor pana cand in abordarea ei vom invata sa facem abstractie de asalturi legislative grabite precum Ordonanta si Legea RCA si sa nu le repetam.